Noțiunea de idee reprezintă un concept îndelung dezbătut. Toată lumea este în căutare de idei, dar ce reprezintă de fapt ideea? Ideea este o proiecție a minții umane putându-se referi la o soluție a unei probleme sau o noutate. De cele mai multe ori, în prima fază, ideile sunt reprezentate printr-o imagine putând fi concrete sau abstracte. Ideile sunt rodul creativității și inventivitâții de care este capabilă ființa umană, dar ideile nu sunt neapărat rezultatul unui proces de gândire concentrat sau organizat ci pot apărea spontan, aleatoriu.

Dar cum ajungem să stimulăm generarea de idei? Ce mecanism putem accesa astfel încât să declanșăm procesul de creativitate și de generare a ideilor? Ideile sunt o sursă de diversificare a afacerilor, lucru absolut necesar în orice întreprindere. Este o întrebare pe care și-o poate pune orice antreprenor sau orice companie care își dorește să țină pasul cu piața și provocările permanente.

Există nenumărate modalități prin care ideile pot fi obținute. O primă metodă este cea a studiului personal asupra pieței, cercetare sau documentare. Un antreprenor trebuie să fie tot timpul la curent cu tot ce se întâmplă în piață, cu tendințele tehnologice și ale nevoilor clienților către care se adresează produsele sau serviciile oferite de afacerea sa.

brainstormingCea mai cunoscută tehnică este cea numită brainstorming, care presupune comunicarea unei teme unui grup de participanți și apoi îndeplinirea câtorva condiții. Spațiul în care se desfășoară un exercițiu de brainstorming trebuie să fie unul informal, în care creativitatea să fie stimulată. Principiul de bază care trebuie respectat este că orice idee este bună, iar participanții trebuie să fie îndemnați să evite să critice ideile celorlalți ba, din contră, să le accepte și chiar să construiască pe ele eventuale idei noi. Îmi amintesc de una din sesiunile de brainstorming la care am participat în care facilitatorul ne-a spus că trebuie să abordăm exercițiul cu mintea deschisă ca o parașută, în sensul de a accepta ideile, oricât de trăznite ni s-ar fi părut.

focus grupPentru a duce ideile mai departe, se poate folosi tehnica numită focus grup. Aceasta este potrivită, de exemplu, în cazul în care anumite produse sau servicii au fost deja implementate și se dorește o analiză a felului în care se va construi strategia de marketing și vânzare a produsului. De aici pot răsări, însă, alte idei care necesită și ele implementare. Diferența față de brainstorming este dată de faptul că, în cazul focus grupurilor, componența trebuie să fie formată din persoane cu extrem de multă experiență în domeniul respectiv. Ideile care sunt generate de un astfel de focus grup sunt mult mai elaborate decât în cazul brainstormingului.

Nu vreau să insist foarte mult pe descrierea acestor tehnici clasice de generare de idei, întrucât ele beneficiază de descrieri complete pe internet sau în cărțile de specialitate, în care se explică atât procesul de bază de organizare a lor, cât și metode de maximizare a rezultatelor unor astfel de exerciții.

O metodă mai puțin folosită în companii sau afaceri este cea de a obține idei de afaceri chiar de la angajații proprii despre care aș vrea să vă vorbesc mai pe larg. Sunt companii de cea mai mare anvergură care folosesc această metodă încă de la începuturile existenței lor, având la dispoziție un adevărat cadru în care colectarea, trierea și implementarea ideilor de la angajați este gestionată cu foarte mare atenție. Două exemple la care mă gândesc sunt Toyota sau Asus, prima dintre ele generând anual un număr de idei de la angajații săi aproape de cifra de un milion. Este o practică cu rezultate extraordinare atunci când este făcută corect întrucât, de multe ori, angajații vin cu idei mult mai bune decât managementul mediu sau superior, fiind mai ancorați în realitățile de zi cu zi.

Pe de altă parte, nu întotdeauna ideile revoluționare sunt cele care fac diferența, ci ideile aparent minore. Spun acest lucru pentru că ideile mărețe se pot concretiza în produse cu care o anumită companie poate marca o noutate absolută care, evident, în scurt timp, va fi copiată de către competitori. În schimb, o idee care imbunătățește semnificativ un proces intern, aducând eficientizări de resurse este un lucru care poate fi folosit în avantajul companiei care o implementează și care poate aduce beneficii o perioadă mult mai mare de timp.

Ceea ce este foarte important este modul în care se gândește sistemul de recompensare al celor care sunt parte a procesului de generare de idei. Surprinzător poate, recompensarea materială a celor care vin cu idei valoroase nu susțin pe termen mediu și lung un astfel de exercițiu, fiind generatoare de frustrări și ducând în cele din urmă la eșecul inițiativei. Metoda care dă cea mai mare satisfacție este cea prin care angajaților li se recunoaște meritul de a aduce idei și de a contribui la bunăstarea afacerii. Acestora le place foarte mult atunci când ideile lor sunt alese și implementate, trimițându-le mesajul că pot influența business-ul din care fac parte, iar acest lucru este cel mai bun stimulent.

Ideile trebuiesc cultivate, fiecare antreprenor sau companie trebuie să aibă o preocupare permanentă în a crea un mediu care să încurajeze generarea de idei care se pot dovedi valoroase afacerii. O idee poate însemna începutul succesului unei afaceri!